rășchirare
română
Etimologie
Din rășchira.
Pronunție
- AFI: /rəʃ.ki'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului rășchirare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rășchirare | rășchirări |
| Articulat | rășchirarea | rășchirările |
| Genitiv-Dativ | rășchirării | rășchirărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a rășchira și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri