rășluire

română

Etimologie

Din rășlui.

Pronunție

• AFI: /rəʃ.lu'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului rășluire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rășluire	rășluiri
Articulat	rășluirea	rășluirile
Genitiv-Dativ	rășluirii	rășluirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a rășlui și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri