rățoială

română

Etimologie

Din a (se) rățoi + sufixul -eală.

Pronunție

• AFI: /rə.ʦoˈja.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului rățoială
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rățoială	rățoieli
Articulat	rățoiala	rățoielile
Genitiv-Dativ	rățoielii	rățoielilor
Vocativ	rățoială	rățoielilor

1. (fam.) faptul de a se rățoi; vorbă răstită, amenințătoare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online