răblărire

română

Etimologie

Din răblări.

Pronunție

• AFI: /rə.blə'ri.re/

Substantiv

Declinarea substantivului răblărire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	răblărire	răblăriri
Articulat	răblărirea	răblăririle
Genitiv-Dativ	răblăririi	răblăririlor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a răblări și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri