rărițare

română

Etimologie

Din rărița.

Pronunție

• AFI: /rə.ri'ʦa.re/

Substantiv

Declinarea substantivului rărițare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rărițare	rărițări
Articulat	rărițarea	rărițările
Genitiv-Dativ	rărițării	rărițărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a rărița și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri