Etimologie

Din a răzleți (derivat regresiv).

Pronunție

  • AFI: /rəzˈleʦ/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
răzleț
Singular Plural
Masculin răzleț răzleți
Feminin răzleață răzlețe
Neutru răzleț răzlețe
  1. (despre ființe) care s-a depărtat de ceilalți, care a rămas singur.
  2. (și adv.) situat la distanță (unul de altul).
  3. (despre sunete) lipsit de legătură, de continuitate; izolat; sporadic.
  4. care rătăcește din loc în loc; pribeag, înstrăinat, hoinar.
  5. (despre privire, ochi) rătăcit, pierdut.


Traduceri

Referințe