rambleiator
română
Etimologie
Din a rambleia + sufixul -tor (după franceză rembleyeur).
Pronunție
- AFI: /ram.ble.ja'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului rambleiator | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rambleiator | rambleiatori |
| Articulat | rambleiatorul | rambleiatorii |
| Genitiv-Dativ | rambleiatorului | rambleiatorilor |
| Vocativ | rambleiatorule | rambleiatorilor |
- muncitor miner care execută lucrări de rambleiere.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online