raportor

română

Etimologie

Din franceză rapporteur.

Pronunție

• AFI: /ra.por'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului raportor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	raportor	raportori
Articulat	raportorul	raportorii
Genitiv-Dativ	raportorului	raportorilor
Vocativ	raportorule	raportorilor

1. persoană care face un raport.

Cuvinte derivate

• coraportor
• raportoare

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului raportor
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	raportor	raportoare
Articulat	raportorul	raportoarele
Genitiv-Dativ	raportorului	raportoarelor
Vocativ	raportorule	raportoarelor

1. instrument în formă de semicerc sau de cerc întreg gradat, care servește la măsurarea și la construirea unghiurilor.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online