reînălțare

română

Etimologie

Din reînălța.

Pronunție

• AFI: /re.ɨ.nəl'ʦa.re/

Substantiv

Declinarea substantivului reînălțare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	reînălțare	reînălțări
Articulat	reînălțarea	reînălțările
Genitiv-Dativ	reînălțării	reînălțărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a reînălța și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri