reîncarnare

română

Etimologie

Din reîncarna.

Pronunție

• AFI: /re.ɨn.kar'na.re/

Substantiv

Declinarea substantivului reîncarnare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	reîncarnare	reîncarnări
Articulat	reîncarnarea	reîncarnările
Genitiv-Dativ	reîncarnării	reîncarnărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a reîncarna și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri