reînchiriere

română

Etimologie

Din a reînchiria.

Pronunție

• AFI: /re.ɨn.ki.ri'e.re/

Substantiv

Declinarea substantivului reînchiriere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	reînchiriere	reînchirieri
Articulat	reînchirierea	reînchirierile
Genitiv-Dativ	reînchirierii	reînchirierilor
Vocativ	reînchiriere	reînchirierilor

1. acțiunea de a reînchiria și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online