reînfășura

română

Etimologie

Din re- + a înfășura.

Pronunție

• AFI: /re.ɨn.fə.ʃu'ra/

Verb

Conjugarea verbului reînfășura
Infinitiv	a reînfășura
Indicativ prezent pers. 1 sg.	reînfășor
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să reînfășoare
Participiu	reînfășurat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a înfășura din nou.

Cuvinte derivate

• reînfășurare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online