reînfășurare

română

Etimologie

Din reînfășura.

Pronunție

• AFI: /re.ɨn.fə.ʃu'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului reînfășurare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	reînfășurare	reînfășurări
Articulat	reînfășurarea	reînfășurările
Genitiv-Dativ	reînfășurării	reînfășurărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a reînfășura și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri