reînmatriculare
română
Etimologie
Din reînmatricula.
Pronunție
- AFI: /re.ɨn.ma.tri.ku'la.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului reînmatriculare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reînmatriculare | reînmatriculări |
| Articulat | reînmatricularea | reînmatriculările |
| Genitiv-Dativ | reînmatriculării | reînmatriculărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a reînmatricula și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri