reînnoire

română

Etimologie

Din reînnoi.

Pronunție

• AFI: /re.ɨn.no'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului reînnoire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	reînnoire	reînnoiri
Articulat	reînnoirea	reînnoirile
Genitiv-Dativ	reînnoirii	reînnoirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a reînnoi și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri