reîntineri

română

Etimologie

Din re- + a întineri.

Pronunție

• AFI: /re.ɨn.ti'nerʲ/

Verb

Conjugarea verbului reîntineri
Infinitiv	a reîntineri
Indicativ prezent pers. 1 sg.	reîntineresc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să reîntinerească
Participiu	reîntinerit
Conjugare	IV

1. (v.intranz. și tranz.) a deveni sau a face să devină din nou tânăr, a se simți sau a face să se simtă din nou tânăr, a căpăta sau a face să capete o înfățișare tinerească.

Cuvinte derivate

• reîntinerire
• reîntinerit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online