reîntregire

română

Etimologie

Din reîntregi.

Pronunție

• AFI: /re.ɨn.tre'ʤi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului reîntregire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	reîntregire	reîntregiri
Articulat	reîntregirea	reîntregirile
Genitiv-Dativ	reîntregirii	reîntregirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a reîntregi și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri