reînviorare

română

Etimologie

Din reînviora.

Pronunție

• AFI: /re.ɨn.vi.o'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului reînviorare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	reînviorare	reînviorări
Articulat	reînviorarea	reînviorările
Genitiv-Dativ	reînviorării	reînviorărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a reînviora și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri