reșlefuire
română
Etimologie
Din reșlefui.
Pronunție
- AFI: /re.ʃle.fu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului reșlefuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reșlefuire | reșlefuiri |
| Articulat | reșlefuirea | reșlefuirile |
| Genitiv-Dativ | reșlefuirii | reșlefuirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a reșlefui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri