reașezare

română

Etimologie

Din reașeza.

Pronunție

• AFI: /re.a.ʃe'za.re/

Substantiv

Declinarea substantivului reașezare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	reașezare	reașezări
Articulat	reașezarea	reașezările
Genitiv-Dativ	reașezării	reașezărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a reașeza și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri