rearginta

română

Etimologie

Din re- + a arginta (după franceză réargenter).

Pronunție

• AFI: /re.ar.ʤinˈta/

Verb

Conjugarea verbului rearginta
Infinitiv	a rearginta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	reargintez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să rearginteze
Participiu	reargintat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a arginta un obiect metalic de pe care s-a curățat stratul anterior de argint.

Cuvinte derivate

• reargintare
• reargintat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• argintare

Referințe

• DEX '98 via DEX online