recântărire
română
Etimologie
Din recântări.
Pronunție
- AFI: /re.kɨn.tə'ri.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului recântărire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | recântărire | recântăriri |
| Articulat | recântărirea | recântăririle |
| Genitiv-Dativ | recântăririi | recântăririlor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a recântări și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri