recalibrare
română
Etimologie
Din recalibra.
Pronunție
- AFI: /re.ka.li'bra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului recalibrare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | recalibrare | recalibrări |
| Articulat | recalibrarea | recalibrările |
| Genitiv-Dativ | recalibrării | recalibrărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a recalibra și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri