recepționer
română
Etimologie
Din franceză réceptionnaire.
Pronunție
- AFI: /re.ʧep.ʦi.o'ner/
Substantiv
| Declinarea substantivului recepționer | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | recepționer | recepționeri |
| Articulat | recepționerul | recepționerii |
| Genitiv-Dativ | recepționerului | recepționerilor |
| Vocativ | recepționerule | recepționerilor |
- persoană care are însărcinarea de a recepționa o lucrare, un material etc..
- persoană care are misiunea de a primi obiectele expediate (prin poștă).
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online