însărcinare

română

Etimologie

Din a însărcina.

Pronunție

• AFI: /ɨn.sər.ʧiˈna.re/

Substantiv

Declinarea substantivului însărcinare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	însărcinare	însărcinări
Articulat	însărcinarea	însărcinările
Genitiv-Dativ	însărcinării	însărcinărilor
Vocativ	însărcinare	însărcinărilor

1. acțiunea de a (se) însărcina și rezultatul ei; misiune, îndatorire.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online