recondiționare

română

Etimologie

Din recondiționa.

Pronunție

• AFI: /re.kon.di.ʦi.o'na.re/

Substantiv

Declinarea substantivului recondiționare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	recondiționare	recondiționări
Articulat	recondiționarea	recondiționările
Genitiv-Dativ	recondiționării	recondiționărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a recondiționa și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri