Etimologie

Din franceză, latină recto.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
recto
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ recto invariabil
Articulat rectoul invariabil
Genitiv-Dativ rectoului invariabil
Vocativ rectoule invariabil
  1. (în opoziție cu verso) prima pagină a unei foi (scrise, tipărite etc.); pagina din dreapta a unei cărți, a unui manuscris etc.


Traduceri

Anagrame

Referințe