Variante

Etimologie

Din franceză réflexion < latină reflexio, reflexionis, germană Reflexion (după reflecta).

Pronunție

  • AFI: /re'flek.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
reflecție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reflecție reflecții
Articulat reflecția reflecțiile
Genitiv-Dativ reflecției reflecțiilor
Vocativ reflecție reflecțiilor
  1. meditare, cugetare, gândire, reflexie.
  2. reflexie.


Traduceri

Anagrame

Referințe