română

Etimologie

Din refuta.

Pronunție

  • AFI: /re.fu'ta.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
refutare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ refutare refutări
Articulat refutarea refutările
Genitiv-Dativ refutării refutărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a refuta și rezultatul ei.


Traduceri