reinvitare

română

Etimologie

Din reinvita.

Pronunție

• AFI: /re.in.vi'ta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului reinvitare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	reinvitare	reinvitări
Articulat	reinvitarea	reinvitările
Genitiv-Dativ	reinvitării	reinvitărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a reinvita și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri