repețire

română

Etimologie

Din repeți.

Pronunție

• AFI: /re.pe'ʦi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului repețire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	repețire	repețiri
Articulat	repețirea	repețirile
Genitiv-Dativ	repețirii	repețirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a repeți și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri