repicaj
română
Etimologie
Din franceză repiquage.
Pronunție
- AFI: /re.pi'kaʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului repicaj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | repicaj | repicaje |
| Articulat | repicajul | repicajele |
| Genitiv-Dativ | repicajului | repicajelor |
| Vocativ | repicajule | repicajelor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online