română

Etimologie

Din a repica.

Pronunție

  • AFI: /re.pi'kat/


Substantiv


Declinarea substantivului
repicat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ repicat repicaturi
Articulat repicatul repicaturile
Genitiv-Dativ repicatului repicaturilor
Vocativ repicatule repicaturilor
  1. (agron.) repicare.


Traduceri

Anagrame

Referințe