replicare

română

Etimologie

Din replica.

Pronunție

• AFI: /re.pli'ka.re/

Substantiv

Declinarea substantivului replicare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	replicare	replicări
Articulat	replicarea	replicările
Genitiv-Dativ	replicării	replicărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a replica și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri