repunere

română

Etimologie

Din repune.

Pronunție

• AFI: /re'pu.ne.re/

Substantiv

Declinarea substantivului repunere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	repunere	repuneri
Articulat	repunerea	repunerile
Genitiv-Dativ	repunerii	repunerilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a repune și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri