retortă
Etimologie
Din franceză retorte, germană Retorte.
Pronunție
- AFI: /re'tor.tə/
Substantiv
Declinarea substantivului retortă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | retortă | retorte |
Articulat | retorta | retortele |
Genitiv-Dativ | retortei | retortelor |
Vocativ | ' | ' |
- vas de sticlă, de pământ, de metal, de obicei în formă de balon, cu gâtul lung și curbat, întrebuințat pentru distilare la temperaturi mai ridicate în laboratoare sau în industrie.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri