retransmitere
română
Etimologie
Din retransmite.
Pronunție
- AFI: /re.tran'smi.te.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului retransmitere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | retransmitere | retransmiteri |
| Articulat | retransmiterea | retransmiterile |
| Genitiv-Dativ | retransmiterii | retransmiterilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a retransmite și rezultatul ei.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri