rezolvare
română
Etimologie
Din rezolva.
Pronunție
- AFI: /re.zol'va.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului rezolvare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | rezolvare | rezolvări |
| Articulat | rezolvarea | rezolvările |
| Genitiv-Dativ | rezolvării | rezolvărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a rezolva și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri