ritmare

română

Etimologie

Din ritma.

Pronunție

• AFI: /rit'ma.re/

Substantiv

Declinarea substantivului ritmare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ritmare	ritmări
Articulat	ritmarea	ritmările
Genitiv-Dativ	ritmării	ritmărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a ritma și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri