rostogolit

română

Etimologie

Din a (se) rostogoli.

Pronunție

• AFI: /ros.to.go'lit/

Substantiv

Declinarea substantivului rostogolit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rostogolit	rostogolite
Articulat	rostogolitul	rostogolitele
Genitiv-Dativ	rostogolitului	rostogolitelor
Vocativ	rostogolitule	rostogolitelor

1. rostogolire; zgomot care însoțește o mișcare de rostogolire.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online