rumpere

română

Etimologie

Din rumpe.

Pronunție

• AFI: /'rum.pe.re/

Substantiv

Declinarea substantivului rumpere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rumpere	rumperi
Articulat	rumperea	rumperile
Genitiv-Dativ	rumperii	rumperilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a rumpe și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri