română

Variante

Etimologie

Din sac + sufixul -ulteț.

Pronunție

  • AFI: /sə.kul'teʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
săculteț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ săculteț săcultețe
Articulat săcultețul săcultețele
Genitiv-Dativ săcultețului săcultețelor
Vocativ săcultețule săcultețelor
  1. (reg.) săculeț.


Traduceri

Referințe