sălbătăcire

română

Etimologie

Din sălbătăci.

Pronunție

• AFI: /səl.bə.tə'ʧi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului sălbătăcire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sălbătăcire	sălbătăciri
Articulat	sălbătăcirea	sălbătăcirile
Genitiv-Dativ	sălbătăcirii	sălbătăcirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a sălbătăci și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri