satură

Vezi și : sătura, sătura, sătură, satura

română

Etimologie

Din sătura.

Pronunție

• AFI: /ˈsa.tu.rə/

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru sătura.
2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru sătura.
3. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru sătura.

Etimologie

Din satura.

Pronunție

• AFI: /sa.tuˈrə/

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru satura.