scăpărare

română

Etimologie

Din scăpăra.

Pronunție

• AFI: /skə.pə'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului scăpărare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	scăpărare	scăpărări
Articulat	scăpărarea	scăpărările
Genitiv-Dativ	scăpărării	scăpărărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a scăpăra și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri