scăpătare

română

Etimologie

Din scăpăta.

Pronunție

• AFI: /skə.pə'ta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului scăpătare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	scăpătare	scăpătări
Articulat	scăpătarea	scăpătările
Genitiv-Dativ	scăpătării	scăpătărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a scăpăta și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri