scoborâtor

română

Etimologie

Din a scoborî + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /sko.bo.rɨ'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului scoborâtor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	scoborâtor	scoborâtori
Articulat	scoborâtorul	scoborâtorii
Genitiv-Dativ	scoborâtorului	scoborâtorilor
Vocativ	scoborâtorule	scoborâtorilor

1. (pop.) descendent, urmaș.

Cuvinte derivate

• scoborâtoare

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului scoborâtor
	Singular	Plural
Masculin	scoborâtor	scoborâtori
Feminin	scoborâtoare	scoborâtoare
Neutru	scoborâtor	scoborâtoare

1. care coboară.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online