secretare
română
Etimologie
Din secreta.
Pronunție
- AFI: /se.kre'ta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului secretare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | secretare | secretări |
| Articulat | secretarea | secretările |
| Genitiv-Dativ | secretării | secretărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a secreta și rezultatul ei; a produce o secreție.
Traduceri
Traduceri