seninare

română

Etimologie

Din senina.

Pronunție

• AFI: /se.ni'na.re/

Substantiv

Declinarea substantivului seninare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	seninare	seninări
Articulat	seninarea	seninările
Genitiv-Dativ	seninării	seninărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a senina și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri