(italiano)

Etimologie

Din greacă antică σῆψις (sêpsis, „putrefacție, putrezire”), din σήπειν (sḗpein, „a putrezi”) < din σήψ (sḗps, „gen de șopârlă”).

Pronunție


Substantiv

sepsi f., invariabil

  1. (med., patol.) sepsie

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe





(Latina)

Etimologie

Din sēpiō.

Pronunție

  • (Latină clasică) AFI: /ˈseːp.siː/
  • (Latină ecleziastică) AFI: /ˈsep.si/


Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la perfect indicativ activ pentru sēpiō.